PREZENTARE GEOGRAFICA



Asezare Geografica

Manastirea GovoraManastirea Govora
Comuna situata în zona central-nordica a judetului, în Subcarpatii Vâlcii (la limita dealurilor subcarpatice cu treapta muntilor), în Depresiunea Dobriceni - Zmeurat, pe valea râului Govora si a afluentului sau Cacova. Localitatea are în componenta sa un numar de lisate: Stoenesti (resedinta), Bârlogu, Budurasti, Deleni. Dobriceni, Gruieri, Gruiu, Mogosesti, Neghinesti, Pisc--Mare, Popesti, Suseni si Zmeuratu. La 1 ianuarie 2C suprafata teritoriala a comunei era de 4.969 ha, iar popularii era de 3.861 locuitori.

în anul 1968, cu ocazia organizarii administrativ-teritoriale, unele dintre satele existente pâna la acea data au fost desfiintate prin înglobarea lor la altele datorita numarului redus de locuitori sau li s-a modificat denumirea datorita faptului ca vechile denumiri aveau semnificatii : „neconforme momentului", astfel: satul Liliacu a fost înglobat la satul Bârlogu, Marinesti si Tigania înglobate la Dobriceni si Neghinesti înglobat la satul Suseni. Cacova a fost numit Piscu Mare, iar Ovreest i s-a numit Deleni.

Ocupatia de baza a localnicilor este agricultura : pomicultura, cultura cerealelor si a cartofului si cresterea animalelor: locuitorii comunei Stoenesti, asemenea celor din localitatile vecine Bunesti, Barbatesti, Pausesti si Pietrari,sunt mari cultivatori de capsun, cultura care le aduce acestora .importante venituri. De remarcat este faptul ca teritoriul comunei Stoenesti este cel mai mare centru pomicol din judetul Vâlcea (930 ha), dupa care urmeaza Vaideeni (630 ha), Rm. Vâlcea (584 ha) si Horezu (401 ha). Locuitorii a trei dintre satele comunei respectiv Stoenesti, Dobriceni si fostul sat Cacova – actualmente Piscul Mare, au fost odinioara maglasi la salinele de la Ocnele Mari . Doua importante îndeletniciri traditionale practicate de localnici la scara mare în vechime sunt vararitul -fabricarea varului bulgare prin arderea pietrei de var din stâncile calcaroase ale Masivului Buila si mersul pe cale- comertul cu fructe (mere si prune uscate), cartofi, var si sare bulgare (din salinele de la Ocnele Mari). Varari si sararii de la Stoenesti sunt si astazi întâlniti pe drumurile Olteniei dar numarul lor este din ce în ce mai mic. Subsolul satului Dobriceni este bogat în ape minerale sulfuroase asemenea celor de la Calimanesti Caciulata , Olanesti, Govora si Bunesti. De asemenea, in subsolul. localitatii exista importante rezerve de sulf.



Toponimie, etimologie

Numele satelor Stoenesti (Stoinesti în pronuntia localnicilor), Burdurasti, Dobriceni, Mogosesti si Neghinesti au la origine antroponimele Stoian, Budur(u), Dobre, Mogos si Neghina, numele celor care le-au întemeiat.

Referitor la etimologia toponimelor Dobriceni si Stoenesti, exista si o legenda locala de întemeiere. Toponimul Bârlogu are la origini termenul barlog" = vizuina de urs. Numele satului Deleni are la origine termenul deal = o ridicatura a scoartei pamântului mai mica decât muntele, dar mai mare decât colina. Toponimul indica oamenii unei asezari întemeiate pe un deal. Este posibil ca la originea toponimului sa se afle si antroponimul Dela, întâlnit ca supranume în partea de sud a judetului mai exact în comuna Creteni. Delenii pot fi urmasii lui Dela sau locuitorii de pe deal.

Numele satelor Gruieri si Gruiu au la origine termenul „grui" = pisc de deal; deal mic; colina, movila. Toponimele sunt de etimologie necunoscuta. Si într-un caz si in celalalt, toponimele indica doua asezari întemeiate pe astfel de forme de relief - oameni de pe grui sau de la grui. Piscu Mare este un toponim care indica natura terenului si are la origine termenii: „pisc" = vârf ascutit (si golas )de munte sau de deal, care domina o vale sau o depresiune; „mare" = care depaseste dimensiunile obisnuite. Tinand cont de semnificatia termenilor putem concluziona ca numele satului desemneaza o asezare întemeiata pe un pisc inalt care domina zona. Toponimul Popesti ne duce spre un neam de popi , de carturari.

Numele satului Suseni are la origine terme „sus" = loc mai ridicat sau mai înalt decât restul asezarilor care este asezat în partea nordica. Zmeurat este un toponim botanic si are la origine termenul „zmeur" = arbust din familia rozaceelor Toponimul indica o asezare întemeiata în vechime intr-un astfel de loc „napadit" de zmeuri.